Obiective turistice

Ecaterina Teodoroiu s-a nascut pe 14 ianuarie 1894, satul Vadeni, astazi cartier in componenta municipiului Targu-Jiu si a decedat pe 22 august 1917. Ea a fost un sublocotenent roman care a cazut in Batalia de la Marasesti din timpul Primului Razboi Mondial.

Din anul 1938, casa familiei Teoderoiu, construita in 1884, a fost amenajata ca si casa memoriala „Ecaterina Teodoroiu”.

Coloana Infinita, cunoscuta in mod gresit si sub denumirea de „Coloana Infinitului” este o sculptura a sculptorului roman Constantin Brancusi, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Targu Jiu, compus din Coloana Infinita, Poarta sarutului si Masa tacerii concepute si executate de acesta.

Inaugurata la 27 octombrie 1938, coloana are o inaltime de 29,35 metri si este compusa din 15 moduli octaedrici suprapusi, respectiv avand la extremitatile inferioara si superioara cate o jumatate de modul. Modulii erau numiti „margele” de catre autorul lor, Brancusi.

Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului Romaniei. Denumirea originala era „Coloana recunostintei fara sfarsit” si a fost dedicata soldatilor romani din Primul Razboi Mondial cazuti in 1916 in luptele de pe malul Jiului.

Masa tăcerii, alături de Coloana Infinitului și Poarta Sărutului reprezintă una din cele trei piese de sculptură monumentală ale Ansamblului Monumental din Târgu Jiu a sculptorului român Constantin Brâncuși. Cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, ansamblul este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul primului război mondial. Cele trei componente sculpturale monumentale, Masa tăcerii, Poarta sărutului și Coloana fără sfârșit, sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime totală de 1.275 m.

Sursa: wikipedia.org

Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” este un muzeu județean din Târgu Jiu, amplasat în Str. Geneva nr. 8. Cuprinde colecții de arheologie (epoca preistorică, dacică și romană), istorie medie, modernă și contemporană, colecție de numismatică (epoca romană), colecția de documente Alexandru Ștefulescu (secolele XV - XIX), carte veche, icoane.

Clădirea muzeului este monument eclectic, construit în 1894 ca sediu al Prefecturii, apoi tribunal. Restaurat în 1977 - 1978, devine sediul muzeului județean.

Muzeul Gorjului a fost înființat în 16 iulie 1894 de către un grup de oameni de cultură în frunte cu istoricul Alexandru Ștefulescu, prof. Iuliu Moisil, pictorul Witold Rolla Piekarski și ing. Aurel Diaconovici. Până în 1896 Muzeul Gorjului a funcționat în două săli din cadrul localului Prefecturii (actualul muzeu), apoi în localul Gimnaziului Tudor Vladimirescu, iar între 1926 - 1952 într-un local propriu, construit în Parcul central. Între 1952 - 1974 muzeul a funcționat într-un local de pe str. Tudor Vladimirescu nr. 73, construit de Liga Națională a Femeilor Gorjene la inițiativa Arethiei Tătărescu. Din 1974 funcționează în actualul sediu, care este o clădire monument de arhitectură, construită în 1875 ca sediu al Palatului Administrativ (Prefectura), apoi a funcționat ca tribunal. A fost restaurată între 1977 - 1978. Muzeul expune arheologie și istorie, din preistorie până în 1918, numismatică (epoca romană), colecția lui Alexandru Ștefulescu, cuprinzând documente și manuscrise referitoare la istoria Gorjului începând din secolul al XV-lea și carte veche.

Sursa: wikipedia.org

Poarta sarutului este o sculptura in piatra, realizata de Constantin Brancusi, parte a tripticului Ansamblului Monumental din Targu Jiu.

Poarta sarutului, care se afla amplasata pe aleea de la intrarea din parcul orasului, este daltuita din piatra poroasa, extrasa din carierele aflate in imprejurimi, fiind alcatuita din coloane groase, paralelipipedice, ce sprijina o arhitrava cu dimensiuni mai mari decat ale coloanelor, avand latimea de 6,45m, inaltimea de 5,13m si grosimea de 1,69m

Pe fetele fiecarei coloane se regaseste simbolul sarutului, doua jumatati ale unui cerc, atat de caracteristic operei lui Brancusi.

Arhitrava are de asemenea incrustat acest simbol, ca un fel de filigran. In plus, tot in filigran se afla incrustatii ce aduc cu un fel acoperis al portii, ca si cand poarta ar fi acoperita cu sindrila.

Bolta portii are un ornament liniar delicat: este o continuitate de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii orizontale, intalnim continuarea unor forme ovale identice, de parca ar fi conturul fetei si al umerilor.

Poarta sarutului arata ca un arc de triumf, simbolizand triumful vietii asupra mortii.